UE pregăteşte o taxă directă pe benzină. Taxe pe SMS şi e-mail, propuse în Parlamentul European

PROIECT Cu susţinerea preşedintelui Consiliului UE, Herman van Rompuy

Taxa pe benzina

* Instituirea ei ar trebui grăbită de reticenţa statelor membre în a finanţa crearea noilor instituţii impuse de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi justificată de nevoia compensării şi diminuării emisiilor de dioxid de carbon
Ideologia încălzirii globale - îmbrăţişată oficial de UE, în ciuda numeroaselor contestări la care au fost supuse "dovezile" aduse în sprijinul acestei ipoteze - ar putea avea, în curând, un efect asupra buzunarelor fiecărui european: UE pregăteşte o taxă directă pe benzină şi alţi combustibili a căror ardere este bănuită a încălzi atmosfera planetei....

Aceasta va fi motivaţia oficială pentru introducerea primei surse de venit pentru instituţiile UE, din bani colectaţi direct de la "supuşii" europeni, nu prin intermediul autorităţilor fiscale ale celor 27 de state membre. 
O astfel de taxă ar asigura independenţa organismelor comunitare de sumele pe care guvernele le varsă anual la bugetul Uniunii, dar va creşte preţurile la transporturi, utilităţi publice şi la producţia industrială de pe continent.
În ciuda acestui risc, o astfel de "taxă minimă pe dioxidul de carbon" - a cărei anunţare ar urma să se facă luna viitoare, după ce s-a renunţat la o propunere similară acum cinci ani - este considerată o prioritate de noul comisar pentru Impozitare, lituanianul Algirdas Semeta, potrivit dezvăluirilor făcute de cotidianul britanic The Daily Telegraph.
Scumpiri la petrol, gaze şi cărbune
Noua "taxă UE" ar urma să fie aplicată combustibililor socotiţi vinovaţi de încălzirea globală, dar nu va fi calculată ca TVA-ul şi accizele aplicate în prezent - pe litrul de benzină sau de motorină, metrul cub de gaze, tona de cărbune etc. Nu va conta cantitatea de combustibil, ci cantitatea emisiilor de dioxid de carbon rezultate din ardere.
Inevitabil, taxa nu-i va afecta doar pe posesorii de maşini personale, ci va creşte preţul la transportul în comun, la electricitate (produsă din arderea de combustibili fosili), la utilităţile publice şi, în ultimă instanţă, la întreaga activitate industrială.
Mats Persson, director al ONG-ului Open Europe - cu sedii la Londra şi Bruxelles, fiind considerat "eurosceptic" - a explicat pentru ziarul britanic ce impact va avea asupra cetăţenilor europeni o taxare directă de către instituţiile UE. "O singură taxă cu rată fixă îi va afecta în mod dispoporţionat pe consumatorii mai săraci, care alocă o mai mare parte din venitul lor facturilor la energie şi combustibil", afirmă Persson. Taxa "va impune o povară disproporţionată şi asupra micilor afaceri, care sunt vitale pentru revenirea şi creşterea economică", adaugă el.
Un climat favorabil impunerii unei taxe pan-europene
"Eu estimez că este posibil să începem discuţiile. Acum este momentul oportun", a declarat Semeta pentru European Voice, săptămânal de afaceri europene de la Bruxelles. Discuţiile privind o "taxă europeană", care să aducă bani direct la instituţiile UE datează de mai multă vreme, dar "oportunitatea" a fost creată de mai mulţi factori.
Pe de o parte, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a impus crearea unor noi instituţii care au nevoie urgentă de finanţare - aparatul administrativ la dipoziţia Preşedintelui Consiliului UE, plus noul serviciu diplomatic al UE (External Action Service).
Punerea bazelor acestor instituţii întârzie nu doar din motive politice - de pildă, acuzaţiile Berlinului şi Parisului, că noul ministru de Externe al UE, Catherine Ashton, vrea să modeleze în stil britanic serviciul diplomatic - ci din lipsă de bani. Mult mai gravă decât rivalităţile dintre cele trei mari puteri este reticenţa ministerelor de Finanţe din statele membre (confruntate cu serioase crize bugetare) să finanţeze noile organisme UE.
Instituţiile UE, "paralizate" fără banii prelevaţi prin noua modalitate
Prin urmare, înfiinţarea lor este "foarte aproape de paralizie", crede directorul Direcţiei Generale Buget (DG Budget) a Comisiei Europene (CE), Hervé Jouanjean. "Ar trebui să avem un mecanism care să servească posbilităţii, în mod progresiv, de a se ajunge la o finanţare directă a UE", consideră Jouanjean.
Pe de altă parte, impunerea unei "taxe UE" are un susţinător declarat la cel mai înalt nivel. Noul preşedinte al Consiliului UE, belgianul Herman Van Rompuy. În noiembrie 2009, acesta declara că "posibilitatea unor prelevări financiare la nivel european trebuie examinată serios şi, pentru prima dată, mari ţări din Uniune sunt de acord".
Potrivit unor poziţi publice exprimate de oficiali de-ai lor, între ţările care ar fi de acord cu o "taxă UE" (taxă pe dioxidul de carbon) se numără Franţa şi Suedia. Între cele care se opun, sunt Marea Britanie (deşi un aprig suţinător al combaterii încălzirii globale) şi Danemarca.
Taxe pe SMS şi e-mail, propuse în Parlamentul European
Taxarea miliardelor de mesaje text (SMS) transmise prin telefonul mobil ori a celor electronice (e-mail), de către cetăţenii UE, a fost sugerată, la finele anului trecut, de eurodeputatul francez Alain Lamassoure (din Grupul Popularilor şi Democraţilor - PPE).
Francezul a declarat în Parlamentul European (PE) că o "taxă UE" ar trebui prelevată din acele activităţi care dovedesc succesul proiectului european. Cel mai mare câştig al integrării europene este piaţa internă, graţie căreia "schimburile dintre state au crescut, încât toată lumea înţelege că banii pentru finanţarea UE trebuie să vină din beneficiile pe care le-a generat UE", a explicat el.
Între sursele de "finanţare directă" a Uniunii s-a mai discutat la nivelul CE şi al PE despre o taxă pe fiecare bilet de avion. Ea s-ar justifica mai ales în condiţiile în care transportul aerian este responsabil de dispersarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon în atmosferă. Totuşi, impunerea ei, ar pune o povară care s-ar putea dovedi fatală pentru mulţi operatori aerieni din UE, care încearcă din greu evitarea falimentului.

1,04% din bugetele anuale ale celor 27 de state membre reprezintă bugetul pe 2010 al UE, respectiv circa 235 de euro pentru fiecare din cei 501,29 milioane de cetăţeni ai Uniunii