Trecem la ora de vară

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 27 spre 28 martie, vom da ceasurile cu o oră înainte, ora 3.00 urmând să devină ora 4.00. În ţara noastră, ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, care îşi schimbă ora în ultima duminică a lunii martie şi în ultima duminică a lunii octombrie.
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti, în perioada lunilor de vară, când soarele răsare la ora 4.30 şi apune la ora 20.00, s-a recurs la această convenţie, aplicată în România din 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.

Ora de vară, ideea lui Benjamin Franklin

Ideea orei de vară a apărut în secolul al XVIII-lea şi îi aparţine celebrului om de ştiinţă Benjamin Franklin. Acesta s-a ocupat de modul în care lămpile cu ulei produceau lumină şi de cât de eficiente erau ele. Într-o dimineaţă de vară, acesta s-a trezit la ora 6.00, surprins de cât de multă lumină îi intra în cameră. La început a crezut că „de vină“ sunt lămpile cu ulei, care luminau pe străzile Parisului, dar a observat că soarele tocmai răsărea la orizont.
În anul 1784, Franklin a scris un eseu numit „An Economical Project“, în care îndemna populaţia să se trezească mai devreme pentru a se folosi de lumina soarelui, economisind astfel uleiul utilizat la lămpile de iluminat public.
Ceva mai târziu, prin 1907, ideea lui Franklin a fost preluată de William Willett, un constructor britanic care a propus să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie.
În anul 1908, încercarea de a introduce această regulă în Marea Britanie a eşuat. Prima ţară care „a adoptat“ ora de vară a fost Germania, pe data de 30 aprilie 1916. Au urmat Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite.
În prezent, 70 de state au introdus ora de vară. Ţările din zona ecuatorială, Japonia şi China nu au adoptat acest sistem.

Ora de vară influenţează sănătatea

Ora de vară furnizează mai multă lumină după-amiaza pentru mişcarea în aer liber, ceea ce ar trebui să conducă la o sănătate generală mai bună. Cu toate acestea, organismul are nevoie de cel puţin o lună pentru a se adapta la ora de vară, iar medicii recomandă odihnă şi plimbări în aer liber, în primele două săptămâni de la schimbarea orei.
De asemenea, ora de vară modifică şi expunerea la soare; dacă acest lucru este sau nu benefic, depinde de locaţia şi programul zilnic al fiecăruia. Lumina solară antrenează sinteza vitaminei D în piele, dar expunerea prelungită la soare poate declanşa diferite boli de piele.
Lumina influenţează şi „dereglările afective sezoniere“, precum astenia de primăvară sau depresiile. Psihologii atrag atenţia că modificarea bioritmului poate provoca tulburări grave şi recomandă cât mai multe activităţi de relaxare.