20 de ani de la conflictul interetnic de la Târgu Mureş

Conflictul interetnic de la Târgu Mureş s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie şi 21 martie 1990 la Târgu Mureş, în urma cărora cinci oameni şi-au pierdut viaţa, sute de oameni au fost brutalizaţi şi răniţi, iar convieţuirea interetnică în Târgu Mureş a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp.

Desfăşurare

La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureş aproape 100.000 de etnici maghiari au participat la un marş al tăcerii, ţinând în mână o carte şi o lumânare. Participanţii cereau reînfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj, reorganizarea reţelei de şcoli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară, un minister al naţionalităţilor...
etc.
În data de 15 martie 1990 în localităţile cu o populaţie semnificativă maghiară are loc sărbătoarea de comemorare a luptei de libertate, a 142-a aniversare a revolutiei maghiare antihabsburgice de la 1848. La aceste manifestări şi-au anunţat prezenţa şi oficialităţi din partea statului maghiar, existând şi solicitări din partea autorităţilor maghiare ca la manifestările comemorative să participe ambasadorul ungar la Bucureşti.
Potrivit autorităţilor din România la aceste evenimente aniversare, în mai multe localitati din Ardeal, printre care Satu Mare şi Târgu Mureş, cetăţeni din Ungaria şi cetăţeni de etnie maghiară din România „au arborat, ostentativ, însemne şi drapele ungare, au înlocuit inscripţii în limba română şi au instigat populaţia românească prin lozinci şi cântece provocatoare” ^[2].
Pe 16 martie 1990, la farmacia nr. 28 din cartierul Tudor Vladimirescu, s-a afişat o inscripţie cu denumirea de "Farmacie" în limba maghiară. Inscripţiile în limba maghiară au fost expuse în fiecare din farmaciile judeţene, cea din cartierul Tudor fiind una din ultimele farmacii în acest proces.

Câteva sute de etnicii români din localitate sub iniţiativa Vatrei Româneşti  ,s-au adunat în faţa farmaciei şi au scandat lozinci antimaghiare. Au trecut la stergerea inscripţiei în limba maghiară. Mai târziu au început să-i agreseze pe etnicii maghiari. În acea zi au bătut un grup de reporteri din Ungaria care au încercat să-i filmeze. Poliţia a intervenit foarte târziu, iar la sosirea echipajului de poliţie, reporterii au fost conduşi la Poliţie. La poliţie, în numele anchetei, poliţiştii au confiscat caseta video din aparatul de filmat. Doar că din nepriceperii, în locul casetei video, poliţiştii au scos acumulatorul, iar filmul a fost salvat.
În zilele de 16, 17, 18 şi 19 martie 1990 grupuri organizate de etnici români au agresat şi au bătut cu bestialitate zeci de persoane de etnie maghiară, nefăcând diferenţă între femei şi bărbaţi; au intrat cu forţa în locuinţe, iar poliţia nu a intervenit. Aceste acţiuni au fost menite să intimideze populaţia maghiară.

Mai multe adevăruri?

Singurul adevăr de necontestat până în acest moment al acestor evenimente e că doi oameni au fost nenorociţi: în 19 martie Suto Andras este rănit şi îşi pierde un ochi, iar pe 20 martie Mihăilă Cofariu este bătut până aproape de moarte.
Rezultatul acestor confruntări poate fi descris astfel în date: 5 morţi - 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi. O biserică ortodoxă incendiată, iar sediile locale ale unor partide politice vandalizate.
Rezultatul oficial al anchetei este următorul: 30 de persoane au fost trimise în judecată, iar alte 21 au fost arestate, în cursul urmăririi penale - 12 romi, 8 maghiari şi un român. Tribunalul a pronunţat sentinţe de penalizare pentru mai multe persoane: unguri (1) şi romi (7). Procurorul Liviu Moica, cel care s-a ocupat de acest caz a declarat câţiva ani mai târziu: „Am audiat o grămadă de victime, martori, dar nu am avut condamnaţi. 1-2 incendiatori s-au spânzurat, 4-5 au fugit în Ungaria. Dosarele cu omor deosebit de grav au rămas cu AN (autor necunoscut). Faptele nu s-au prescris, dar nu cred ca se va mai face nimic”
La 1 septembrie 1992 a fost emisă o sentinţă de executare a 10 ani de închisoare, pentru Ernő Barabás, cel care l-a agresat pe Mihăilă Cofariu. În februarie 2007 Tribunalul Mureş a emis un mandat de arestare european pe numele lui Ernő Barabás. Deşi autorităţile române l-au condamnat pe Ernő Barabás pentru tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri, fiind aflată adresa acestuia din Ungaria cu ajutorul Interpol-ului,autorităţile maghiare nu doresc extrădarea acestuia, Kincses Elod, avocatul părţii urmărite, afirmând: „După mine, Barabás Ernő nu va fi arestat, fiindcă organele maghiare nu-l vor extrada."